Dezvoltare‎ > ‎

Turism

Click to enlarge natural1.jpgClick to enlarge natural1.jpgClick to enlarge natural1.jpgClick to enlarge natural1.jpg




Trasee turistice 





Traseul Tigveni-Câineni




Ruinele culei lui Ioniţă Brătianu (începutul sec XIX), lângă biserică


Cula Brătienilor a luat foc în 1913, în a doua zi de Florii, şi a ars până la Paşte. Se mai păstrează o parte din temelie şi ziduri la nivelul solului.




 

Biserica Mare din Şuici cu hramul Intrarea în biserică şi Sfântul Ioan Botezătorul


Biserică parohială zidită între 1847 şi 1864 de Ioniţă Brătianu şi soţia sa, Victoria, a fost reparată în 1930, 1943, 1959, 1964 şi 1970. Avea 400 de familii cu peste 1500 de credincioşi.





Biserica « Sf.Gheorge » 1869-1872 din satul Rudeni

În acte de la 1845 se menţionează că biserica este în activitate. În acel an biserica era pe proprietatea lui Ioan Balotă.  Actuala biserică a fost zidită între 1869 şi 1872, prin stăruinţa preotului Nicolae Rudeanu şi a socrului său, Nicula Ion, din venitul proprietăţii acestei biserici şi cu ajutorul multor credincioşi. În timpul primului război mondial a fost folosită drept adăpost pentru cai. În 1922 i se fac reparaţii capitale şi este resfinţită în 1928.







         Monumente naturale - 
            Stejarii din Suici




Monument natural « Stejarii din Şuici » situat în parcul cunoscut sub numele de « Hanul la Stejari »











Traseul Tigveni-Câineni, traseu ce reprezintă hotar între judeţele Argeş şi Vâlcea,  străbate un sat de vacanţă aflat la poalele muntelui Marginea  şi urcă până în poiana Marginea, la Stâna Mare şi apoi către  poiana „Lacul Cerbului”.  Satul de vacanţă de la poalele muntelui cuprinde un număr de sub 15 case de vacanţă, cu arhitectură

specific montană, o parte dintre acestea fiind pensiuni turistice, iar o altă parte având caracter de case particulare de vacanţă. În acest sat există utilităţi şi toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii turistice.

Pe traseul Tigveni-Câineni  se desprind trasee turistice, ca traseul Talmasului către Poieniţa Marginea, traseu de 14 km către o păşune alpină cu o suprafaţă de 190 ha de unde se pot admira culmile munţilor Comarnic şi Stâna Mare. Din Poieniţa Marginea se desprinde un alt traseu turistic ce duce până la cascadele din munte, şi unul către peştera Marginea, denumit şi „Traseul Peşterii”.   

Pe traseul principal, la intrarea pe Traseul Iedului, se întâlneşte un sat de vacanţă compus din 6 pensiuni turistice şi câteva case de vacanţă particulare. Mai sus, către Poieniţa Marginea, se află cabana Ocolului Silvic Suici şi cabana Iedul, ambele aflate pe valea râului Topolog, într-o zonă împădurită.


Cula Sultanica


Cula Sultanica, ctitorie a familiei Brătianu, construită în perioade succesive, partea originală, cu ziduri groase şi bolţi cilindrice, datând din secolul al XVII-lea. Poartă numele de Sultănica de la fiica lui Ene Brătianu, Sultana. 








Sfânta Biserică din Enculeşti cu Hramul    Maica Domnului şi Sfinţii Voievozi





AClick to enlarge enculesti1.jpg fost ridicată între 1943 – 1944, din cărămidă, pe un teren donat de câţiva săteni. Biserica a fost sfinţită pe 19 noiembrie 1944 în alb, iar în 1945 maestrul Miu Pătroi a pictat în frescă această biserică.









Crucea de piatră, amplasată lângă biserică (1737)





Monument de cult, amplasat în cimitirul satului. A fost ridicată la 1736, şi are urmtăoarea inscripţie – « Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului”.













Biserica veche din Şuici, monument istoric ce poartă hramul «Sfântul Nicolae»


Este monument istoric de arhitectură, iar pe plan local este denumită şi biserica „Şuicii de peste râu”. A fost zidită în secolul al XVIII-lea, reparată şi renovată în mai multe rânduri – în 1864, 1925, 1956, 1978 şi 1984. FACE PARTE DIN Epoca a II-a a noului stil românesc al Renaşterii, fiind construită în 1792 de Ene Brătianu. Există mărturii istorice care consemnează, la 1936, cum era biserica pe vremea aceea – foarte simplă şi rustică, construită din zid de cărămidă cu bolovani de râu, în formă de corabie, are o suprafaţă de 102 metri şi se caracterizează prin medalionul circular de la frontispiciu pe care este pictat şi hramul;  are brâul simplu, cu cărămizi dinţate, înălţat în dreptul pridvorului(…)”.